Text Widget

perfect strangers

perfect strangers
It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)

Prin casa

Prin casa
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile

Search!

toma

toma
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...

Gânduri

Unordered List

in vacanta

Prima saptamana din concediul de vara s-a terminat. Deja. S-au terminat si zilele petrecute "la mare, la soare" si vizitele peste hotarele cotidianului (la Braila, adica). Urmeaza alta saptamana de stat cu ai mei, de descoperit ce vraji mai face sotia mea si ce copilarii mai copilareste copilul meu.

Plecam!
Luni, prima zi de concediu. Cum destinatia a fost stabilita din vreme (Costinesti, vila Jolie, cu vedere la mare, unde am mai fost in urma cu 4 ani impreuna cu Lulu si Dani, cumnatii nostri - nu ne-am permis sa incercam marea cu degetul la alta pensiune, pentru ca de data asta mergeau cu noi Toma si bunica Pusa). Si-uite-asa, pe la 11 si ceva, ne infigeam pe Autostrada Soarelui cu destinatia Constanta. Notabile au fost popasul facut pentru "o gustare" si taxa pe care-am platit-o (pentru prima oara!) la iesirea de pe autostrada, la Cernavoda, 11 lei.




Cu un picior in mare
Am trecut, tot pentru prima oara, prin orasul Cernavoda (centrala aia nucleara e a dracului de aproape de zona locuita, e practic un cartier...), apoi ne-am intrecut cu putinele masini de pe sosea. In Constanta n-am zabovit prea mult avand in gand un singurul lucru: sa ne bagam picioarele in ea de Mare! S-a facut deja dupa-amiaza cand am ajuns la Jolie, unde-au inceput problemele aferente vietii de turist pe litoralul romanesc: nu curgea apa calda, frigiderul nu racea, ca mai apoi sa fie o avarie in statiune si sa nu mai curga deloc apa vreo 8 ore. Mda...

Dar marea, saraca, era frumoasa si calda, cu putina "audienta" pe nisip (in principal familii cu carucioare si tineri care nu stiau sa inoate sau se bronzau cu camasa pe ei...).


* Aici am vrut sa fotografiez niste valuri si... m-a plesnit unul peste obiectiv. Am sters repede camera cu tricoul si am sperat sa nu fie nimic grav. N-a fost.






* Aici ma prosteam spre deliciul celor trei ramasi pe mal. Sper ca nu si al altora care stateau pe plaja...

Costinesti - statiunea fantoma
Cam asta-i riscul daca te duci la Mare pe 6 iunie. Totusi, parca alta data cand am evitat aglomeratia "litoralnica" am avut ceva lume pe langa noi; de data asta, insa, pustiul a fost omniprezent: si pe plaja, si la capitolul terase unde sa mancam, si la alte distractii aferente vacantelor. Costinesti-ul era pe 6 iunie o vedere fooooarte ciudata: magazine inchise, vitrine murdare sau sparte, lume putina...







Turul Litoralului
Ca sa ne convingem ca am ales prost statiunea, am plecat sa vedem si statiunile de pana in Mangalia: Saturn, Jupiter, Neptun, Olimp... Ce sa vezi: si ele erau parasite! Totusi, in statiunile astea nu erau asa de multe "epave"; hotelurile erau mai aranjate, terasele la fel. Ba chiar am gasit si biciclete de inchiriat pentru turul statiunii. In tot timpul asta a trebuit sa fim atenti ca Toma sa-si faca somnul de 11, de 15, de 19... Altfel, pateam ca-n prima seara cand, din cauza drumului lung si a meselor pe sarite pe care le-a luat, a facut noaptea un scandal monstru!!!




* Daaa, statiunile sunt gata de primit turistii. NOT!

Inapoi la Costinesti
Cum pe plaja nu era cine stie ce activitate, a doua zi am mers la plimbare prin... oras. Am vazut si case frumoase, dar si "institutii de luat banii si-atat". Am mancat inghetata, Toma s-a imprietenit cu toti cateii, noi am luat o gura de aerosoli filtrata de case si gradini.





La pensiune
Revin cumva la prima zi pentru niste detalii: am inchiriat 3 nopti doua camere (una pentru noi si una pentru bunica Pusa). Am platit 100 camera cu vedere la mare (a noastra) si 75 lei cea cu vedere la curte. Parcarea a fost inclusa in pret. La fel si zgomotul ocazionat de terasele care se contruiau de zor pe faleza. La un moment dat am facut o limonada in camera si am fantazat despre cum am putea vinde bautura asta racoritoare cu 1 leu paharul si cum ar muri de ciuda "investitorii locali" si ne-ar face sicane...





In sfarsit, Mamaia
Ca sa nu ramana mamaia neplimbata la... Mamaia am facut un tur de forta in capatul celalalt al litoralului. Am ajuns si la Mamaia Sat unde 80% dintre restaurante erau inchise sau se limitau la a vinde hamsie prajita (bucuria Nicoletei). Am gasit totusi o terasa (casa Prahova) unde-am mancat un bors de pui senzational si niste mamali-cu-bra-cu-la de te lingeai pe degete. Vreo 35 lei trei portii de mancare (cu tot cu bacsis). Apoi am trecut pe la pizzeria Scoica din C-tanta si am luat o pizza Hawaii (21 lei cu tot cu ambalaj, sos) pe care-am mancat-o rece, cand am ajuns inapoi la Costinesti. Deh...






Daca e joi, am plecat
Si-uitea-asa am plecat la drum catre Braila unde vineri aveam sa-mi serbez ziua de nastere in familie. Am zis sa nu ma intorc pe autostrada si sa o iau pe la Tulcea, ca tot n-am vazut niciodata zona, chit ca stiam ca la un moment dat trebuie sa trecem si cu bac-ul. Super inspirata alegerea traseului (desi muuult mai lung si mai obositor, in special pentru ocupantii locurilor din spate care ba dormeau, ba chiraiau...). Dobrogea e frumoasa foc, chiar daca oamenii nu fac decat sa intregeasca natura care-i de-o frumusete rara: sosele care serpuiesc dealurile, parcele de flori si grane colorate, zumzet de bondari si zbor de libelule. Am trecut de Babadag, apoi am ajuns la Tulcea. Aici, alte vederi care-ti taiau respiratia: zone intinse de stuf, de balta, de localitati cu denumiri lipovenesti sau tataresti. Nu mai conteneam sa ne miram prin ce zona frumoasa treceam. La Macin, cu vreo 15 km inainte de Braila, m-a furat peisajul si-am luat o amenda de circulatie (67 lei pentru viteza de 68km/h in oras). Cand am ajuns la Smardan sa trecem cu bac-ul, a inceput o furtuna si o vijelie care arunca crengile uscate ale copacilor pe toata soseaua. Urcati pe bac am vazut Dunarea cum se invartosa si se-nspuma doar-doar o speria veneticii veniti s-o incalece.












De ziua mea
Cum va ziceam, vineri a fost ziua mea (sa traiesc, sa-nfloresc!!!). Nico a facut repede un tort - din care-am mancat o singura data. Am primit multe urari (va multumesc tuturor!) si am alergat o ora jumatate sa platesc amenda luata la Macin - in principiu pentru ca eu nu-s obisnuit cu amenzile si pentru ca cei de la Posta m-au trimis la CEC, CEC-ul m-a trimit la Trezorerie, care m-a intors, bineinteles, la Posta. Apoi am sunat la politia Macin care m-a pus sa sun la primaria Macin care mi-a spus sa platesc la Taxe si Impozite locale Braila. Bingo! Cum va spuneam, un mod frumos (si mai ales util) de ati petrece ziua, nu? Eeee... si la Braila am mai facut eu niste chestii, dar pe-alea vi le spun in posturile urmatoare ca n-as vrea sa amestec borsurile!





Trimiteți un comentariu

5 Comentarii

nicoleta zaharia a spus…
super, super, super, super kalifragilistic, un super concediu.
Anonim a spus…
La multi ani, Alex! :). Pozele in lanul cu maci sunt senzationale! :) Francisca
simf a spus…
lanul cu maci rosii - tricoul lui toma rosu. flori mov - rochia nicoletei mov. si sa fi vrut nu stiu de puteai alege asa bine cromatica. jos palaria!
si la multi ani.
si concediu fain fara furtuni.
si astept continuarile.
andix a spus…
what, asta e Costinesti?!?
Alexandru Zaharia a spus…
@andix: ecsact!

Ad Code

Responsive Advertisement