Conformitatea, tânără leoaică

Motto: "Most people don't grow up. It's too damn difficult. What happens is most people get older." (Maya Angelou)

N-am mai intrat de ani de zile pe versiunea online a NYTimes. Azi am fost forțat să-mi schimb parola de acces ca să pot „scrolla” homepage-ul (!!!). Primele știri – politică externă. Rusia care mai agresează pe unul – altul, politicienii americani care se agresează între ei (uneori, chiar și cu gloanțe) și alte tragedii cotidiene care agresează cititorii din lumea largă. În josul paginii gasesc un material despre tânărul care a inventat meme-ul „6-7” (habar n-am despre ce e vorba). Deschid o nouă pagină și după 30 de secunde (și un video pe TikTok cu Shaquille O’Neil) aflu că lumea a înnebunit (din nou), de data asta filmându-se cum „jonglează” ceva imaginar (o minge de baschet?) de câte ori spun „6-7” (ca în enunțul „am fost la magazin, am cumpărat muștar și am dat 6-7 (mișcarea cu mâinile) dolari pe el”.

Amuzant? Chiar deloc. Tânărul care a lansat meme-ul ne transmite, prin intermediul articolului, că înțelesul versurilor nu înseamnă mare lucru, iar „6-7” ăla e pus așa, pentru rimă, pentru ritm, pentru nici chiar dracu’ nu știe de ce. Efectul? TikTok-ul e-n delir, celebrul NY Times scrie despre el, probabil și ziarul Adevărul are cel puțin o mențiune pe undeva despre „fenomen”. Pentru că orice prostie repetată suficient de mult timp de suficient de mulți oameni (mă rog... „oameni”) devine un „fenomen” despre care „presa” e musai să scrie ceva (remarcați, vă rog, inflația de ghilimele folosite).

Probabil că am îmbătrânit suficient de mult și trendurile sunt pentru mine doar niște motive de agasare (mai țineți minte ice bucket challege, când toată omenirea, de la președinți de stat la cocalarii din Făurei, postau video-uri cum își toarnă o găleată cu apă cu gheață peste ei ca să demonstreze că n-au nimic în cap?).

Nu cred că am fost nonconformist nici măcar în adolescență, dar gradul de conformare al oamenilor (indiferent de vârstă, se pare) a atins acum un nivel pe care puțini specialiști în comportamentul maselor îl bănuiau înainte de apariția social media. Poartă tot poporul Nike în picioare? Musai să dai și tu ultimul ban să-ți iei. Nu stai cu ochii toată ziua într-un iPhone? Of, ce existență tristă duci – of, ce viață urâtă ți-a fost sortită! Nu te duci în concedii (3-4 pe vară) la „all inclusive” sau la 10-12 ore de zbor de casă? „Dar tu pentru ce muncești?!”.... etc, șamd...

Ce se întâmplă cu poporul omenesc? De unde atâta conformitate pe capul lui? S-a suspendat „liberul arbitru” din conștiința fiecăruia? Avem nevoie de un „îndreptar ortografic, ortoepic, morfologic și de punctuație” pentru viață, nu ne mai descurcăm singuri să ne ducem zilele? Progresul tehnologic al omenirii (pentru că eu altfel de progres, în ultimii 30 de ani, nu văd) a făcut să fim mai conectați ca niciodată unul de celălalt, fără să transmitem nimic (sau nimic care merită să fie comunicat).

Tele-comunicații. Iată un cuvânt care înseamnă, în 2025, cineva care-ți zice „6-7” și tu îi răspunzi mimând cum jonglezi ceva (o minge de baschet?), după care începeți să râdeți amândoi. Un fel de prost care râde când i se arată un deget. Nevoia de-a fi parte din ceva mare, dintr-un trend, nevoia de conformitate prin gesturi percepute ca fiind „la modă”, „cool”, nevoia de a fi primit în grupul celor care-și pun apă cu gheață în cap, de-a primi like-uri de orice fel, este mai mare decât dorința de a fi tu însuți, de-a te împotrivi formei fără fond. Probabil că e și mai profitabil – producătorii de gunoi online conduc, de fapt, și destinele offline.

*grafica generată cu AI-ul, textul generat de frustrările mele