27 octombrie 2014

salisbury

In doua cuvinte, la Salisbury (districtul Wiltshire) e scump rau. Atat de scump ca nu-ti permiti o prajitura (risti sa dai 12 lire pe trei prajituri si sa fie si nasoale). Dar e frumos, nimic de zis, magazine frumoase, lucruri bune, oameni imbracati decent, cam cum imi imaginez eu c-ar fi pe la Oxford, asa.















19 octombrie 2014

24 septembrie 2014

beneficiile postului (2 zile pe săptămână)

Îmbătrânirea - inevitabila soartă a oamenilor care se nasc, trăiesc și mor. Filmulețul ăsta (în engleză, e drept) spune atât: dacă ții post (mănânci doar 600 calorii pe zi, în loc de 2.000) două zile pe săptămână (miercuri și vineri?), fie că ești o persoană religioasă sau nu, sănătatea (nu doar greutatea) pe termen lung (și de la o anumită vârstă - să zicem, 50 de ani) ți se va îmbunătății. Filmul are o analogie frumoasă - dacă mergi non-stop cu mașina (mănânci tot timpul) și nu o duci și pe la mecanic să-i schimbe uleiul și ceva piese uzate (mănânci mai puțin, mai sănătos, din când în când) mașina n-are mult de trăit (pentru că se adună problemele și organismult n-are răgaz să se refacă). Sună frumos, pentru unii sună poate simplu, dar cât de ușor e să-ți faci din post (2 zile pe săptămână) un obicei pe viață și PENTRU viață?
 

25 august 2014

ne plouă grădina

Azi-noapte a început să plouă și nu s-a oprit nici până acum (18:00). Nicoleta nu mai trebuie să ude grădina - s-a ocupat altcineva de asta. Am văzut două filme foarte faine („Chef” și „Jiro Dreams at Sushi”) și n-am ieșit din casă (nici măcar la muncă). Nici nu intenționăm. E și mâine o zi pentru ieșit afară; să muncim, să ne plimbăm, să ne jucăm...









15 august 2014

la „veverițe”

Care-i legătura dintre Isus și veverițe? Nu m-am gândit vreodată la asta până când n-am văzut vitrina de la „Squirrels” (veverițe, în engleză). Nico mi-a spus mereu că și-ar dori să intre să vadă ce-i dincolo de vitrina aia frumoasă, așa că azi, fiind ziua ei, am zis să trecem dincolo de „ce se vede din stradă” și să facem un pas înăuntru.

Domnul care se ocupă de magazinul ăsta (de prin 1980) vinde tot felul de kitch-uri: tablouri cu Marilyn Monroe, postere cu Elvis, memorabilia cu Betty Boop și... bibelouri. În boxe cântă un cântec religios (ceva cu Jesus). La un moment dat realizăm că parcă prea-s multe bibelouri cu veverițe și întrebăm ce-s cu ele, menționând că am fost atrași de vitrina lui cea frumoasă. Ne spune că „Isus e și înăuntrul și înafara vitrinei...”. 

După ce cumpărăm un braț de discuri de vinil (foarte ieftine), plătim și întrebăm dacă putem cumpăra o veveriță. Ne spune că toate (nu cred că exagerez când spun o sută sau mai bine!) sunt „familia” lui și nu e nici una de vânzare. Primim felicitări pentru cumințenia lui Toma și îi dă acestuia o veveriță pe care-o dezlipește de lângă celelalte, menționând că nu face asta pentru oricine...

La ieșire, un scaun îi așteaptă pe cei obosiți de drum... Credincioși sau nu.









o rochiță și niște amintiri

De mult vrea Nico să facă fotografia asta. I-a plăcut atât de mult rochița asta (a purtat-o întreaga vară, în timp ce Tomiță se ascundea bine-bine sub ea!) că mi-a zis azi: „ce-ar fi să re-creăm fotografia aia, cu mine pe balcon?”. Zis și făcut! :)

Iunie 2010

August 2014