It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Prin casa
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
Search!
toma
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
Imi plac filmele cu replici dure, cu discursuri moralizatoare, rostite cu greutatea unei lespezi pusa pe mormantul adversarului. Cuvintele sunt extensii ale gandurilor si simtamintelor noastre, pot rapune spiritul celui care ne sta in fata ochilor sau pot mangaia pe cei fara speranta mai bine decat o fac pumnii sau palmele noastre. Mereu am crezut ca urmele lasate de argumentele cuvantului bine spus (si gandit) pe tonul potrivit, la momentul potrivit, se vindeca cel mai greu. De asemenea mai cred ca, chiar si cel mai indaratnic spirit, cel mai bicisnic si cel mai las, ramane impresionat de replicile nascocite de mintile ascutite ca otelul sabiei. The Great Debaters, un film la care am ajuns din intamplare, este in primul rand o lectie, un film care te pune pe ganduri, iti smulge o lacrima si te umple de admiratie la adresa unei specii din ce in ce mai rar intalnita printre noi, oamenii: ganditorii! Filmul trebuie vazut nu doar pentru regizorul / actorul Denzel Washington si Forrest Whitaker (un alt actor de culoare care a fost premiat la Oscar), Oprah Winfrey (producator), ci si pentru povestea (adevarata) a unui succes real: triumful ratiunii.
"Sf Augustin spunea: "O lege nedreapta nu este o lege" ceea ce inseamna ca am dreptul, chiar datoria, de a ma opune unei astfel de legi prin violenta sau nesupunere civica. Rugati-va sa o aleg pe ultima..."
0 Comentarii