mie-mi pasa!

Imediat dupa revelion, pe Facebook-ul meu, cineva din Braila a dat share la cateva fotografii. O mamica fusese internata in Spitalul Judetean de Urgenta Braila si conditiile de-acolo erau greu de descris in cuvinte asa ca... a facut niste fotografii: pereti cu mucegai, cu varul coscovit, cu dusul ruginit, ce mai, un soi de Iad atunci cand esti nevoit sa te internezi cu copilul intr-un spital din Romania.

M-am indignat pe toata lumea: pe mamica ca pusese fotografiile pe Facebook in loc sa faca plangere (sau macar sa ceara niste explicatii conducerii spitalului care-i bagasera intr-o rezerva insalubra), pe Spital si Consiliul Judetean ca nu au habar de ce se intampla in spitalele pe care le administreaza, pe cei care conduc tara ca nu-si fac treaba. Si-atunci mi-am zis ca ar fi cazul sa fac ceva ce nu prea am facut cand eram in tara (o data am facut o sesizare la CNA si mi-au raspuns ca mi s-a parut mie, ca Mircea Badea nu instiga la violenta la radio cand spunea ca-i venea sa-i rupa capul unuia): sa trimit niste mailuri in care arat autoritatilor starea deplorabila din spitalul cu pricina, chiar daca eu si familia mea avem aici (in Anglia) parte de servicii foarte bune si spitale curate si dotate.

Am scris un email, am atasat fotografiile cu pricina, si-am trimis catre trei adrese, unde am considerat eu ca ar avea puterea de a schimba ceva: Consiliul Judetean (consiliu@cjbraila.ro), presa locala (spreda@obiectivbr.ro, office@infobraila.ro), Directia Judeteana de Santate Publica Braila (dspj.braila@dspbr.ro). Toti acestia au primit urmatorul email:

Stimati domni / Stimate doamne,
Ma numesc Alexandru Zaharia, cetatean roman, brailean cu domiciliul in Marea Britanie.
Astazi am vazut prin intermediul unui cont de Facebook cateva fotografii realizate luna aceasta (ianuarie 2015) la  Spitalul Judetean de Urgenta Braila (sectia pediatrie). Le atasez acestui e-mail ca sa le vedeti si dvs. in ipoteza in care nu stiti de starea insalubra in care se afla anumite portiuni ale spitalului.
In virtutea legii 544/ 2001 (actualizata) va rog ca, in termenul legal de 30 de zile, sa aveti amabilitatea de a-mi raspunde la urmatoarele intrebari:
1) Consiliul Judetean are cunostinta de conditiile insalubre din acest spital in care deopotriva angajati si parinti / copii sunt nevoiti sa ajunga pentru a se trata de diferite afectiuni?
2) Daca da, cum puteti permite ca o unitate de asistenta medicala (in special pediatrie!) sa functioneze in asemenea conditii? Directia de Sanatate Publica Braila nu are nimic de spus in acest sens?
3) Daca nu, ce planuri / surse de finantare aveti in vedere pentru asigurarea unor conditii decente pentru pacientii acestui spital?
Astept raspunsurile dvs. in termenul legal prin e-mail. (zaharia.alexandru@gmail.com).
Alexandru Zaharia
Portsmouth,
Marea Britanie

Chiar daca ceva din mine spunea ca nu se schimba nimic (in bine), ca oricum nimanui nu-i pasa, ca e atata blazare in Romania cat s-ajunga intregii Europe, ca nu se misca un pai in sistemul de sanatate fara sa dai o spaga, mi-am zis ca o ora din viata mea ca sa incerc sa repar o nedreptate (care nu ma priveste direct, dar care se petrece peste tot in tara) nu e chiar un pret atat de mare.

Si-au trecut zilele, am si uitat de emailuri, mi-am vazut de viata, convins fiind ca cele de mai sus erau, din pacate, perfect adevarate...

Saptamana trecuta ma gandeam ca nici una dintre institutiile carora le solicitasem un raspuns (in temeiul legal) nu binevoisera sa-mi trimita un  amarat de email, ca deh, cine-s eu si cu ce pot eu sa-i constrang sa respecte legea (un obicei strabun, demult uitat in Romania). Vineri, cand eram la munca, primesc un email; fara nici un text, doar doua documente atasate, de la Directia de Sanatate Publica Braila. Il deschid cu nerabdare si citesc / vad fotografiile, fara sa-mi vina a crede...

Undeva, email-ul meu, trimis ca un mesaj intr-o sticla aruncata in ocean, gasise niste oameni. Cineva il citise, il luase in serios, probabil se indignase la randul lor (asa cum fac de obicei oamenii cand vad o nedreptate) si incepusera sa repare, mai ales ca le statea in putere s-o faca.

Inca ma gandesc ce anume a determinat reactia celor de la DGSP, de ce nu au ingorat emailul (asa cum au facut-o cei de la Consiliul Judetean si presa locala). Raspunsul conteaza mai putin, tot ce conteaza e mana aia de var (veti spune ca-i putin, dar cat poti face cu banii pe care-i are un spital in Romania?) si vointa unor oameni inignati care decid ca nu-i de ajuns sa pui niste poze pe Facebook si sa astepti ca drobul de sare sa nu cada in capul copilului.

Mesajul e simplu si la indemana oricui: e bine ca faceti poze, e bine ca le puneti pe Facebook, dar si mai bine e sa LUPTATI (nu doar pentru voi, ci si pentru aproapele vostru - oricat de departe ar fi el geografic), sa gasiti niste urechi dispuse sa va asculte, sa nu renuntati la primul obstacol, sa nu va consumati mania si indignarea doar printr-un post veninos pe Facebook - incercati sa gasiti solutii pentru rezolvarea problemelor, nu doar sa aratati cu degetul. E greu, dar daca vreti sa inlocuiti mucegaiul cu mirosul de var, nepasarea cu implicare, saracia cu bunastarea, va spun ca trebuie sa NE PESE!