- Det er livsfarlig
Acum 49 de minute
It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
vreau sa cred...
... ca mai exista speranta, ca mai exista frumusete, ca inca nu ne-am pierdut inocenta si increderea, ca nu avem nevoie de motive sa ne sculam dimineata, vreau sa cred ca inimile noastre bat mai des pentru ceilalti decat pentru propriile artere, ca nimic nu ne poate opri atunci cand ne-am pus in miscare, ca un TGV ce traverseaza Europa dorurilor noastre cu 150km/h. Vreau sa cred ca mai exista Oameni!
Publicat de Alexandru Zaharia
1 Comentarii
Păi cine nu te lasă?! Dar asta cu europa dorurilor noastre sună lacrimogen rău de tot. Care noi, care noastre? Europa nu crede în dor, ci în săpun :)). Iar în tgv au băgat nişte cai putoare care trag cu peste 250, ca să nu se mai prindă dorul de călător.