Reverserings-Høyre
Acum 2 ore
It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
cum au iesit suedezii in strada
Motto:
Easy reading is damn hard writing. (Nathaniel Hawthorne)
A trebuit sa fie o romanca de 17 ani cea care sa scoata in strada 10.000 de oameni care sa strige "Jos rasismul!" in centrul Stockholm-ului. In urma alegerilor parlamentare de acum cateva zile, Sverigedemokraterna (SD), un soi de PRM al Suediei, dar mai virulent si mai pus pe rele, a castigat suficiente locuri in Parlament cat sa decida soarta celor 94% care nu i-au votat.
© AFP PHOTO / JONATHAN NACKSTRAND
Felicia Margineanu a anuntat pe Facebook, la doar cateva ore de la aflarea rezultatelor alegerilor, ca urmeaza sa fie organizat un miting in semn de protest fata de politica xenofoba dusa de SD. Dupa 4 ore, 10.000 de oameni scandau "jos rasismul" si aratau ca puterea sta in mana celor care "fac" si nu a celor care "zic ca fac".
De la fata locului, un roman din Suedia. Ca si el, ma intreb: cum se face ca in Romania, vocea unei fete de 17 ani nu s-ar face auzita? Doar in ultimele luni, sunt n exemple in care romanii ar fi trebuit sa iasa in strada si sa protesteze. Si totusi, nu iesim in strada. "Puterea" noastra ramane doar in potenta (pe Facebook, pe blog....). Inchei cu un citat auzit undeva, pe net...
"Cand i-au arestat pe evrei, nu am iesit pe strada sa protestez ca nu eram evreu. Cand i-au arestat pe comunisti, nu am iesit pentru ca nu eram comunist. Apoi, au venit sa ma aresteze si pe mine, dar nu a mai fost nimeni care sa iasa in strada sa protesteze pentru mine..."
Publicat de Alexandru Zaharia
0 Comentarii