ich nicht sprechen Deutsch

Am o viata... interesanta. In sensul ca nu ma plictisesc (cum as putea? in Romania? niciodata!...). Aproape ca nu mai conteaza ca azi un taximetrist a vrut sa ne omoare pe podul Grant pentru ca l-am incomodat, fortandu-l sa puna o frana mare. Pana sa-mi dau seama cum sa-mi cer scuze omului, taxi-ul a accelerat pe cealalta banda si mi-a taiat brusc calea - Nico m-a apucat de mana si a tipat "tataaaa!!", iar eu am apasat ABS-ul pana la podea, incercand sa nu ma izbesc de parapet. Asa-mi trebuie daca ies din casa...

Repet, aproape nu mai conteaza toate astea pentru ca ascult Kraftwerk (recomand Tour de France sau Ruckzuck, ceva mai mainstream) dupa multi ani - cred ca urmeaza Koto (o alta formatie de electro, specializata in muzica de filme). De ce ascult Kraftwerk? Pai, pentru ca mi-a adus aminte de ei Fursecul Mecanic... Cine-i fursecul asta? E motivul pentru care unii dintre romani, pur si simplu n-au ce cauta in tara asta. :)

Versiunea scurta a povestii: Dan Tobescu face fursecuri (cookies, adica ceva mai mult decat un banal biscuite). N-am gustat din ele, dar lumea zice ca-s cele mai bune. Le coace acasa si obisnuia sa le dea mocca celor care meritau. La inceput puteai sa-l impresionezi daca-i ziceai ceva misto, apoi daca raspundeai la niste trivia, iar acum, daca-i dai cativa euro. De ce nu lei? Pentru ca nu mai are ce face cu leii - a emigrat in Berlin. Are un blog cu aroma de ciocolata amaruie si baton de vanilie proaspat eviscerat, dar actualizat greu (pai si la cuptor cine mai sta??). Inutil sa va spus ca-s fascinat, nu? Cine vrea sa afle mai multe de spre el, da clic aici

Ei, DE-ASTA mi-am facut eu blog: ca sa gasesc oameni deosebiti, care merita atentia mea si care sa ma inspire. Acum, am o dilema: de ce (aproape) toti cei pe care-i suspectez de inteligenta si bun-simt vorbesc de emigrare?