It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Prin casa
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
Search!
toma
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
Inca o stire culturala, s-ar putea sa fie ultima pe ziua de azi: miercurea asta Cotidianul scoate o carte care zice colegul de-a dreapta mea, "nu stiu sa fi fost tradusa in romana pana acum" - Arhipelagul Gulag (Alexander Solzenitzen). Din pacate, saptamana asta doar primul volum. Oare in cate volume or fi spart baietii (dar mai ales fetele) destepti de la marketing cartea asta?
Nu e prima editie tradusa in romana. Eu mai stiu cel putin una. Dar e o carte tare greu de citit. Din primele 50 de pagini afli metode de tortura, care chiar si acum dupa cativa ani buni de cand le-am citit imi aprind imaginatia si imi dau fiori...
Mult curaj viitorilor cititori...:)
Anonim a spus…
io, vasile
of această sensibilitate. Tati, nu e greu de citit, îi o "istorie" literaturizată, io o citeam între două teze prin liceu în formatu' generos al ediţiei Univers (3 volume apărute în '97 şi '98). E bună întru înţelegerea fericirii aduse de poporu rus, şi o cam bate pe cea a lu Ştainhart în naturalisme. Ce-i drept nu şi în extaziere ferice... Oricum m-aş strica de rîs să o văd şi pe asta citită în metrou. Pe cursa drumu taberei eventual. hai sănătate, că virtute eeee
2 Comentarii
Nu e prima editie tradusa in romana. Eu mai stiu cel putin una. Dar e o carte tare greu de citit. Din primele 50 de pagini afli metode de tortura, care chiar si acum dupa cativa ani buni de cand le-am citit imi aprind imaginatia si imi dau fiori...
Mult curaj viitorilor cititori...:)
of această sensibilitate. Tati, nu e greu de citit, îi o "istorie" literaturizată, io o citeam între două teze prin liceu în formatu' generos al ediţiei Univers (3 volume apărute în '97 şi '98). E bună întru înţelegerea fericirii aduse de poporu rus, şi o cam bate pe cea a lu Ştainhart în naturalisme. Ce-i drept nu şi în extaziere ferice... Oricum m-aş strica de rîs să o văd şi pe asta citită în metrou. Pe cursa drumu taberei eventual.
hai sănătate, că virtute eeee