Ryster: - Er i sjokk
Acum o oră
It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
o stare de spirit
Motto: "Mananc si plang. Mananc!"
Dramele personale nu intereseaza pe nimeni, in afara celui care le traieste. Daca nici pe mama nu o mai misca ca in 10 zile nu o sa mai am un loc de munca inseamna ca tragediile grecesti sunt niste povesti de adormit copiii, nu? Dramele neamului romanesc? Cred ca ne intereseaza deja si mai putin, din ce in ce mai putin... Ascult la radio o melodie: "I got food in my belly and a license for my telly and nothing's going to bring me down!...". Noi avem televizor / internet (depinde de generatie sau de gusturi) si circ; mult circ! Painea e uscata si un pic amaruie fiindca vedem ca azi e - maine nu e! Si cand ramai fara loc de munca se gaseste cate un istet sa te apostrofeze si sa-ti tina morala cum ca era bine daca "te pazeai"; de parca pana acum ai fi mancat icre de Manciuria si croissante poleite cu aur.
Cititi-l pe Andix. El le zice cel mai bine... Ce pacat ca imi lipseste ceva-ul; puterea de a o lua de la capat intr-o alta tara; puterea de a lasa in urma datoriile si nevoile, fustrarile si necazurile, amaraciunea de a fi roman, nenorocul de a ma fi nascut "intre Carpati". Traim o bascalie ieftina, suntem "tepuiti" la colt de strada de miliardari venali, purtam catusele indecentei de a ne fi dorit o viata mai buna decat a parintii nostri, aflam de la stiri ce ni se intampla si avem pretentia sa fim respectati, cand, de fapt, am uitat de mult sa fim oameni...
0 Comentarii