a better me

Ne luam de parintii nostrii mult prea usor: nu au facut pentru noi cat am fi vrut, sunt afoni la problemele actuale ale omenirii, nu sunt street-wise, sunt egoisti, in general, putem sa le reprosam cate-n luna si-n stele. De fapt, habar n-avem cate face un parinte pana nu devenim unul. Eu sunt la inceput de drum si de-abia intrezaresc grijile (justificate sau imaginare) pe care-o sa mi le fac pentru voinicul meu. De fapt, Tomita ma invata (printre altele) cum sa fiu... un copil mai bun.

PS: Ieri lui Tomita i-a cazut buricutul (ma rog, restul acela de la cordonul ombilical) si in curand vom putea sa-i facem baie ca oamenii. Aseara am dormit muuuult si am inceput sa ma obisnuiesc cu scularile inopinante (la 3 noaptea eram in picioare, fara ca baiatul sa vrea ceva...).