o frumoasa poveste japoneza

Aseara am vazut niste desene animate japoneze superbe. Nu, nu e vorba de Sailor Moon sau cine stie ce manga ori hentai. E vorba de o poveste frumoasa rau plina de comori ascunse si invataminte pentru viata (cum imi place mie). M-ar aranja sa locuiesc in Japonia, macar o vreme; mi se par niste oameni care vor sa faca mai mult cu viata lor, care vor sa traiasca frumos. Si asta nu am dedus-o doar din desene animate... :)

Ce-am invatat din Spirited Away (asa se cheama desenul, am uitat sa zic): un lucru facut nu se sterge niciodata, doar ca nu ne mai amintim noi ca l-am facut; ca oamenii se inraiesc (si) din cauza celorlalti; ca ne lasam foarte usor prada poftelor noastre (si devenim porci!!!); ca bunatatea si iubirea sunt nediscriminatorii.

PS: Am o sotie iubitoare de desene animate; Minimax e canalul ei favorit. Am vazut acolo desene maghiare (basme populare), poloneze, cehesti, rusesti, nu mai zic din vestul Europei. Si totusi, romanii de ce nu (mai) au desene animate? Nu mai au nimic de povestit? Cine-o sa ne mai invete copiii ca nu e bine sa furi, ca daca minti lumea se indeparteaza de tine, ca sarea in bucate e cea mai buna forma de exprimare a dragostei? Off...