- Svært alvorlig
Acum o oră
It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
"aici radio europa libera"
Tu ti-ai adus arhiva Radio Europa Libera acasa? Daca nu, poti sa o faci donand 2 euro prin SMS la 8820. Eu asa am facut...
Imi amintesc cand parintii mei ascultau REL, cu usile inchise, cu urechea lipita de radio-ul Mamaia pe care-l adoram si care canta cat era ziulica de mare (tata chiar adormea cu el deschis - acum adoarme cu OTV-ul, ce vremuri...). Se auzea prost, dar mesajele care veneau in sunete ondulate erau singurele informatii pe care puteai sa pui baza.
In decembrie 1989, stirile despre Timisoara au putut fi auzite de catre toti romanii prin vocea dizidentilor care-au ales sa-si expuna viata. De-a lungul anilor, unii au fost asasinati de catre Securitate pentru ca au slujit poporul roman, si nu l-au abandoneze cand puteau foarte bine sa bea vin de Bordeaux si sa fumeze tigari de foi la terasele pariziene.
La 20 de ani de la instaurarea democratiei si a capitalismului, comunistii de tip nou se fac ca ploua cand vine vorba de REL, poate singura fereastra catre occident, catre normalitate. Cum bine zicea Liviu Mihaiu, despre Europa Libera ar trebui sa citim multe pagini in cartea luptei anti-Comuniste.
Pe Facebook, Radio Romania Libera a pus piesa asta. E una dintre cele mai frumoase melodii pe care le-am auzit vreodata. Un sistem filosofic in 3.52 minute...
All the times, that I've cried
Keeping all the things I knew inside
And it's hard
But it's harder to ignore it
If they were right--I'd agree
But it's them--they know
Not me That I have to go away
Imi amintesc cand parintii mei ascultau REL, cu usile inchise, cu urechea lipita de radio-ul Mamaia pe care-l adoram si care canta cat era ziulica de mare (tata chiar adormea cu el deschis - acum adoarme cu OTV-ul, ce vremuri...). Se auzea prost, dar mesajele care veneau in sunete ondulate erau singurele informatii pe care puteai sa pui baza.
In decembrie 1989, stirile despre Timisoara au putut fi auzite de catre toti romanii prin vocea dizidentilor care-au ales sa-si expuna viata. De-a lungul anilor, unii au fost asasinati de catre Securitate pentru ca au slujit poporul roman, si nu l-au abandoneze cand puteau foarte bine sa bea vin de Bordeaux si sa fumeze tigari de foi la terasele pariziene.
La 20 de ani de la instaurarea democratiei si a capitalismului, comunistii de tip nou se fac ca ploua cand vine vorba de REL, poate singura fereastra catre occident, catre normalitate. Cum bine zicea Liviu Mihaiu, despre Europa Libera ar trebui sa citim multe pagini in cartea luptei anti-Comuniste.
Pe Facebook, Radio Romania Libera a pus piesa asta. E una dintre cele mai frumoase melodii pe care le-am auzit vreodata. Un sistem filosofic in 3.52 minute...
All the times, that I've cried
Keeping all the things I knew inside
And it's hard
But it's harder to ignore it
If they were right--I'd agree
But it's them--they know
Not me That I have to go away
Publicat de Alexandru Zaharia
0 Comentarii