It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Prin casa
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
Search!
toma
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
Nico a gasit o "revista de bucate" si ieri, de bunavoie si nesilita de mine, a zis sa faca si ea ciocolata de casa for the first time. Mi-am frecat palmele in gand si am asteptat deznodamantul cu infrigurare, mai ales ca era convinsa ca n-are cum sa nu-i iasa (covingere care vine din ditamai conceptul de viata care zice asa - "daca am chef sa fac ceva si fac fara sa fiu obligata, atunci va iesi bine; altfel, va iesi prost..."). Si a iesit bine. Atat de bine incat de ieri si pana azi am "papat" vreo jumatate de kg de ciocolata de casa. Initial Nico a fost amarata ca cioco a fost cam moale, dar dupa aceea am realizat amandoi ca seamana foarte mult cu prajitura cu ciocolata de la Starbucks (care ne place noua) si am fost foarte incantati ca in pretul unei felii de la cafenea am facut... 1 kg de ciocolata! Dati click pe ce-i mai jos... :)
0 Comentarii