Week-end-ul nostru a fost salvat de
cumnati, a caror vizita nu o asteptam, dar de care ne-am bucurat pentru ca nu ne ma vazusem de mult. Cum masina noastra era (si inca mai e) in
service, am decisa sa mergem sambata la plimbare: am ales
Vulcanii Noroiosi (Buzau), mai mult ca sa stearga Nico din agenda locatia cu pricina...
Dupa un drum de cateva ore (si o pauza la McDonalds-ul din municipiu), am purces la cautarea
vulcanilor. Pentru ca nu ne-am luat harta la noi, am intrebat cate o baba, din cand in cand, daca mergem bine si cat mai avem pana la
noroiosi. O "tipa" la vreo 60 de ani ne-a zis ca mai avem, "asa, vreo 2 km" - apoi am dat de un indicator cu "14 km pana la VN" (!!!)... apoi, un nene care ne-a zis mai e cam 1 km - apoi am ocolit un pod si am mai vazut un semn - 8 km!!! Ce mai, ni s-a parut o eternitate pana am ajuns... Dar am ajuns!
La fata locului, un peisaj selenar, multe gropi (nu de-alea de asfaltat!), dar putine amintiri: cand am fost mic am mai fost acolo si-am ramas in minte cu mirosul de oua stricate (gazele bolborosite de vulcani); acum mirosea a primavara... nici urma de sulf...
Pozele mele (cu telefonul)....
... si ale Nicoletei (aproape)
0 Comentarii