- Svært alvorlig
Acum o oră
It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
sunday morning
Opriti timpul!! Viata ar trebui sa se taraie pe strasse, nu sa alergam noi dupa ea... Asa am simtit azi cand veneam cu masina, la munca... La ora 9 si jumatate dimineata, putina lume se grabea pe sosele, asa ca le-am luat exemplu si am incercat sa nu depasesc pe nimeni; ce sentiment placut, sa mergi la promenada (dict: sa te plimbi si sa asculti muzica) si "sa nu-ti pese ca-i ploaie sau vant". Cand am ajuns aproape de Casa Presei, parca-mi venea sa prelungesc drumul, sa ma mai plimb... fara directie. N-am facut-o. Acum regret... Cine stie cand o sa ma mai procopsesc cu strazi aproape goale? Poate duminica viitoare?
Publicat de Alexandru Zaharia
0 Comentarii