It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Prin casa
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
Search!
toma
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
Putine sunt lucrurile care ma bucura in perioada asta. Aseara, un meci de fotbal, un banal si, in alte conditii, de ne-privit meci de fotbal, m-a facut foarte, foarte fericit...
Nu, imi pare rau, n-ati ghicit. Nu e vorba de meciul Romaniei, ci de cel al Olandei. Nu stiu de ce, dar n-am putut sa ma bucur prea tare pentru "un egal cat o victorie" cum zicea aseara la Pro TV un fost coleg de la Prosport. Ce bucurie, insa, am suportat aseara la meciul Olandei cu Italia! Nu stiu de ce, dar pe italieni si spanioli nu prea-i am la inima. Mi se par codasi intr-ale civilizatiei, niste parveniti care sar de cur in sus cand vad romani mancand... cu mana. 3 - 0. Atat de crunt i-au batut olandezii pe macaronari. Campioana mondiala a fost umilita in primul meci al Euro 2008. (c) AFP / Mediafax Foto 2008, Bern, SWITZERLAND
Un alt lucru care m-ar face fericit: mi-e o pofta nebuna de cascaval afumat de C-lung...
Mda, si eu am un ceva impotriva italienilor dar nu ma obosesc sa-l identific, mi-a placut ca i-au "umilit" olandezii dar parca nu mi-as fi dorit sa se intample asta inainte de meciul Italia-Romania.
1 Comentarii