It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Prin casa
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
Search!
toma
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
Am fost la Valcea. Ramnicu Valcea. N-am mai fost pe acolo de multa vreme, e-adevarat... Promit sa revin mai des la cumnati si la Barsesti, la bunicii "Niculetei". Saptamana de concediu dedicata voiajelor s-a incheiat cu focuri de artificii - culinare - la Rm Valcea. Pentru ca ziua bunicii era fix sambata, ziua aleasa pentru venirea in orasul de nastere al familiei Savu, am zis sa facem o premiera si sa incingem un gratar in curtea din spatele casei de la Barsesti. Cand am ajuns cu autocarul in oras, carnea si toate alea erau deja luate. Nu am facut decat sa mergem in spatele casei, sub nucul Nicoletei (legenda zice ca ea l-a pus...) si sa facem un maaare fum. Cumnatul s-a dovedit a fi un specialist in pregatitul jarului si invartitul carnii. Au venit instataneu si cartofii prajiti facuti in tuci, salata si branza. Am mancat 3 bucati de carne, desi "lumea" a ramas cu impresia ca "noi mancam putin", eu m-am cam resimtit... Oricum, "carnatii cu carne de porc in mat de oaie" au fost deliciosi - mi-a confirmat cumnatul (chiar si a doua zi...). Am incins si niste mici focuri, cu iarba uscata, care am crezut ca o sa scape de sub control si o sa arda tot Barsestiul, dar n-a fost sa fie... Dupa vreo 5 ore de stat in curte, ne-am carat spre dormitorul cumnatilor. Kara cand avea cu 12 luni mai putin decat acum...
A doua zi, am repetat figura cu gratarul la Lulu si Dani... M-am luptat cu niste carne scoasa "de la oala", cu niste mici si carne de porc, si in final, am biruit. Kara, catelusa-lup a fost ffoooooarte tare - parca era Mishu doar muult mai mare! Apoi ne-am dus sa vedem manastirile din preajma orasului (ideea soacra-mii - saru' mana!). Am inceput cu Manastirea Govora din... Govora, ati ghicit! Subtire... langa un sat de tigani, nu ne-a dat pe spate. Altceva a fost, insa, cu Manastirea dintr-un Lemn (ptiu! era sa zic dintr-un bat...) - am mers noi vreo 25 de km mai la deal de Valcea, dar a meritat - o splendoare in iarba, ca sa zic casa. Manastirea cica era facuta dintr-un singur stejar secular (eu inca nu cred, dar ma rog...). Acolo m-am ofticat ca n-am luat aparatul foto, iar Lulu n-a ratat nicio ocazie sa-mi aduca aminte. Am luat in schimb o iconita, reproducere a celei gasite prin nu stiu ce imprejurari pe acolo...
La final, am mancat cu totii - da, am mancat, ca ne era foame!! - de la McDonalds, locul de pierzanie al fetelor cand erau mici... la 17.15 ne-am urcat din nou in autocar ca sa ne intoarcem in Bucuresti. Si uite asa s-a incheiat o saptamana de plimbari si ne-munca cronica... Sa ne fie de bine!
Si cand te gandesti ca mai avem o saptamana de concediu...
1 Comentarii