It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Prin casa
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
Search!
toma
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
Soundtrack: David Gray - Please forgive me sau David Gray - Babylon (deschideti in alta fereastra...) I'm blue... Ieri am facut (cred!) o gafa. "Nu-i nimic"-ul nu ajuta acum; cand oamenii devin, dintr-o data, seriosi din joaca lor cotidiana, inseamna ca i-ai ranit? In seara asta am ajuns la un blog ptr prima oara. Am citit un "test de maturizare excesiva"(da, de imbatrinire). Trist... Am realizat ca 1) pe mailul personal nu primesc decat spam si 2) ca sunt pe drumul cel bun catre platitudne. Viata mea e ca o coala de hartie: neteda, alba si lunga... fix pana la capatul sulului.
Imi curge nasu'... "O mostenesc pe mama"; si ea a racit... la Braila, dar a racit. Rau...
E trist sa nu primesti mailuri de la prieteni. E-adevarat, exista mess-ul. Uneori, am impresia "ca comunicam" prea mult, alteori ca nu ne vorbim cu anii, ca si cum am fi suparati unul pe celalalt.
Nico a atipit. Sa o trezesc la 23.30 cum mi-a spus? Sau sa ma uit la ea cum doarme?
1 Comentarii