Vakte oppsikt i hele verden
Acum o oră
It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
cuvinte de tinut minte
Zilele astea am mult timp liber la munca. De-aia, citesc... Citesc o carte despre fotojurnalism, ceva care sa ma duca in lumea pe care doar pot sa o ating cu gandul. E o carte despre adevar. Adevar si fotografi. Am ajuns la un citat din Elie Wiesel, omul a carui nume rezoneaza cel mai bine cu Holocaustul. Un tanar l-a intrebat o data pe Wiesel ce a facut cu viata lui. Acesta a raspuns...
"Am incercat. Am incercat sa pastrez amintirile vii, am incercat sa lup impotriva celor care au uitat. Pentru ca daca uitam, suntem vinovati, suntem complici. Apoi i-am explicat tanarului ce naivi eram, ca lumea stia (despre Holocaust) si tacuse. De-asta am jurat sa nu tac oricand o fiinta umana este umilita si in suferinta. Trebuie sa luam mereu partea cuiva. Neutralitatea ajuta opresorul, niciodata victima. Tacerea ajuta tortionarul, niciodata torturatul..."
"Am incercat. Am incercat sa pastrez amintirile vii, am incercat sa lup impotriva celor care au uitat. Pentru ca daca uitam, suntem vinovati, suntem complici. Apoi i-am explicat tanarului ce naivi eram, ca lumea stia (despre Holocaust) si tacuse. De-asta am jurat sa nu tac oricand o fiinta umana este umilita si in suferinta. Trebuie sa luam mereu partea cuiva. Neutralitatea ajuta opresorul, niciodata victima. Tacerea ajuta tortionarul, niciodata torturatul..."
Publicat de Alexandru Zaharia
0 Comentarii