Reverserings-Høyre
Acum 2 ore
It's the sense of touch. In any real city, you walk, you know? You brush past people, people bump into you. In L.A., nobody touches you. We're always behind this metal and glass. I think we miss that touch so much, that we crash into each other, just so we can feel something (Crash, 2004)
Unde ne facem cumparaturile, ce retete punem in practica, cum ne decoram hruba, ce flori ne imbie diminetile
O colectie (mereu crescanda!) cu fotografii facute lui Toma. Viata de zi cu zi a lui fi-miu, documentata ca la carte...
"cine misca, nu mai misca..."
Pe blogul celor de la IQads am vazut un film cu un paznic... creativ! Ma rog... La un moment dat, paznicul se duce sa-i spuna unui sofer ca nu poate lasa masina in curtea agentiei pe care o pazeste. Ce zice soferul iritat? "De ce ma filmati??!" Cred ca asta e un fenoment exclusiv romanesc! Daca cineva scoate o camera foto / video in public si filmeaza ceva cu ea - Doamne-fereste sa o mai si indrepte spre vreun individ anume! - toata lumea se simte vizata si... lezata! "E vorba de imaginea mea, dom'le" - "Ti-am dat eu voie sa filmezi?" sau "Bah, vrei sa-ti sparg camera ?" sunt tot ce stiu oamenii astia sa spuna cand sunt pusi fata-n-fata cu un obiectiv de sticla. Ce au indivizii de ascuns? Suntem o tara de vedete sau de urmariti generali? De unde atata simt al propriei imagini? Mare chestie ca te-a filmat / fotografiat unul!
Un lucru e sigur: cand vine vorba de imaginea noastra, simtul proprietatii e anormal de dezvoltat...
Un lucru e sigur: cand vine vorba de imaginea noastra, simtul proprietatii e anormal de dezvoltat...
Publicat de Alexandru Zaharia
1 Comentarii
La fel intr-o zi am vrut sa fac o poza printr-un gard la niste catei, a aparut imediat un paznic, "cine v-a dat voie sa filmati aici?"
http://picasaweb.google.com/cristian.smochina/01122008BucurestiSubZapezi/photo#5154910232709372786
Nu stiu de ce, dar am impresia ca daca umbli cu un dslr la gat prin Bucuresti e un fel de sport extrem.
Semnat,
FiG