ce cred eu despre rege

Povestea începe în 1866 când prinţul Karl de Hohenzollern-Sigmaringen este ales drept rege al României. El renunţă astfel la numele de familie şi i se spune... Carol de România. Timp de 48 de ani (!!!), Carol I încearcă să facă din ţara sa una modernă, în pas cu lumea europeană din care venea. Unii zic că a reuşit. Îl urmează la tron Ferdinand şi Carol II. Apoi, Mihai este numit Rege al României. După ce sovieticii îl forţează să abdice, Mihai îşi pierde funcţia de Rege (sau nu?) şi devine un fost rege (în exil, pentru mulţi ani). Totuşi, numele fostului rege rămâne... Mihai de România. Şi-apoi, când numele de familie e "de România", cum poţi argumenta că nu mai eşti rege? Ca să nu mai spunem că Regele unui popor rămâne aşa până la moarte în virtutea jurământului pe care l-a făcut faţă de ţară (nu cred că acelaşi lucru se întâmplă şi cu prinţii, cu atât mai puţin cu preşedinţii). E ca şi cum ai spune că Alexandru Pesamosca nu mai era doctor pentru că nu mai lucra în spital sau, atunci când nu era ieşit la pensie, când era în concediu - jurământul lui Hipocrate! Aşadar, după toate probabilităţile, un rege încetează să mai fie rege doar când iese din lume şi intră în paginile de istorie, pentru totdeauna.