31 august 2010

listen without prejudice

varianta ne-live aici

viciul fara frontiere

Fotograful / prietenul / colegul Lucian Muntean este si... pictor. Cand vrea. Sau cand poate. Adica, in ultima vreme. El a desenat in acuarela cateva "pictograme" cu natura statica cu tema...viciu. Foarte faine! Asa a considerat si un ziarist de la revista spaniola "de arte si eseuri"Madrid En Marco si l-a promovat un pic pe artistul nostru. Sa fie cu rasunet!




film: un samurai pe buda


via reddit

30 august 2010

nu e timp!

O vorba englezeasca zice "Where there's a Will, there's a way". De-aia ma intreb ce se intampla cu timpul pe care nu-l folosim pentru a ne vedea prietenii, pentru a ne suna parintii (copiii) de ziua lor, cu timpul pe care nu-l avem ca sa iesim la bere sau sa facem vizite neanuntate? Unde se duce timpul asta pe care nu suntem in stare sa-l folosim? Sper sa nu fie alocat somnului...

"Nu e timp!" e o vorba pe care o aud tot mai des din gura unor oameni tineri, cu sau fara obligatii. Ar trebui sa fie mai mult timp? Mai mult de 24 de ore intr-o zi? Sa ne fie mai putina lene, sa dormim mai putin si sa fim mai darnici cu timpul nostru. De cand a devenit o marfa atat de pretioasa... timpul?

Oare, am imbatranit?

29 august 2010

atentie, cuget

Cum dracu' sa fie copiii linistiti cand parintii lor sunt cele mai stresate mamifere pe o raza de 1000 km?

27 august 2010

road-trip: campulung

Am reusit! Dupa mai bine de 10 luni (!!!), am reusit sa iesim din casa, sa ne plimbam, sa mai aruncam nervii la gunoi. Am decis sa facem o one day trip la Campulung. 150 km de Bucuresti, oras de munte, aer curat, vreme frumoasa... Macar mai schimbi decorul! Bineinteles, Tomita a venit cu noi asa cum o va face de-acum inainte... Desi n-are nici doua luni, piticul s-a comportat foarte bine - a dormit pe drum, a mancat, ne-a lasat sa mancam (sic!). Drumul pana la Pitesti - a fost ok (A1 nu e chiar cea mai buna autostrada, dar merge). De la Pitesti la Mioveni, insa, a fost jale - 15 km in care faci hernie de la gropi si denivelari. La Campulung, o aglomeratie de nedescris: muuuulte masini, viermuiala pe strazi de parca nimeni nu munceste in orasul ala joi la ora 12. Am luat pateuri, gogosi (pentru asta ne dusesem, de fapt... :))))) ) si mai pe la pranz am fost la o terasa unde-am mancat ceva cald. La ora 5 plecam spre Bucuresti unde ne asteptau caldura, ambuteiajele, nervii...

Fotografii mai jos sau aici.

25 august 2010

indemn la greva fiscala

Daca "ati ales" sa munciti in presa si "ati ales" sa aveti o parte din venituri pe drepturi de autor, de luna asta s-a schimbat ceva. In rau, desigur... Si anume ca LUNAR va trebui sa va duceti la somaj, asigurari de sanatate si pensii sa va platiti contributia aferenta (de ex eu la somaj trebuie sa dau, LUNAR, suma de ... 7 lei!). Imaginati-va cozi, nervi, chitante, functionari acri sau buimaci si tot tacamul. Ce-ati zice de o greva fiscala? De ce? Uite de-aia...

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-7724926-indemn-greva-fiscala-nu-platiti-taxele-forma-trei-declaratii-cristian-ghinea.htm

... si de-asta...

ce-ti doresti?

24 august 2010

we only work as a team

Motto: Un om creativ este motivat de dorinta de a realiza ceva si nu de dorinta de a-i invinge pe ceilalti! (Ayn Rand)

Vreau demult sa scriu asta...

Eu nu lucrez decat in echipa. Iata o declaratie pe care puteam sa o fac ieri, acum 10 ani sau acum 20 de ani. Nu am fost niciodata tipul concurential; la scoala faptul ca "mi-o luau inainte colegii" si impuscau note de 10 la teza nu a fost niciodata un motiv care sa ma ambitioneze. Eu lucram in echipa... cu mine! Cand consideram ca merita sa trag tare pentru ceva o faceam doar pentru mine si nu dintr-un spirit de intrecere.

Poate la unii functioneaza spiritul concurential, nu vreau sa fac o regula din experienta mea. Doar ca mi se pare atat de istovitor sa te lupti sa devii mai bun decat sotul / sotia, prietenii, vecinii, nu mai zic de colegii de la serviciu. Banuiesc ca e foarte greu sa incerci mereu sa fii "mai bun decat ceilalti".

Echipa pe care o fac cu Nicoleta (si sper, in curand si cu Tomita) este de exceptie; nici nu puteam sa cer mai mult de la un coechipier! Uneori, echipa se extinde si primeste membri noi. Doar pe termen foarte scurt si project-based... ;)

cainii simt oamenii rai!


Vezi mai multe din Stiri, evenimente pe 220.ro

22 august 2010

timisoara lor / bucurestiul nimanui

De ce nu ne iubim orasul? Iata o intrebare frontala, ca o lopata peste ploape, la care, daca suntem sinceri, multi o sa gasim raspunsuri, in loc sa negam vehement... Dovada ca asa stau lucrurile este starea deplorabila a intregii tari (formata din orase, nu?) si parcurile care gem de pet-uri si ambalaje de chips-uri, de edili dilii, de "elemente anti-sociale" care isi fac nevoile acolo unde dorm si alte asemenea.

Nu stiu daca "orasul meu" rezoneaza in mintea mea cu Braila (unde m-am nascut si am stat pana la venerabila varsta de 22 de ani si pentru care nu simt cine stie ce atasament) sau cu Bucuresti - Capitala tarii esti (locul unde m-am stabilit - familie, casa & tot dichisul). Varianta nr. 2 e mai plauzibila (desi niciodata nu o sa spun ca-s altceva decat brailean).

Un blog pe care-l citesc, din cand in cand, mi-a adus aminte ca mai exista si oameni care-si iubesc orasul, chiar in Romania asta oarba, sluta si proasta. Pe Blogul de banatean timisorenii fac un exercitiu de gandire strain mie: discuta despre cum sa faca orasul lor mai frumos / functional, fara nici o garantie ca cineva de la primarie i-ar putea asculta, ba mai mult, ar pune in practica propunerile lor. Vorbesc despre infrastructura, despre fonduri, despre parcuri, istoria orasului, despre atragerea turistilor in orasul de pe Bega, despre mostenirea etnica de acolo.

Pe cat de placut e sentimentul cand vezi ca oameni care locuiesc in acelasi oras se implica, fie si numai la nivel de "poiana lui Iocan", pe atat de trist e ca Bucurestiul, orasul mizelor prea mari, se scufunda in nepasarea si orgoliile locuitorilor ei.

PS: Bd. Aviatorilor si Bd. C-tin Prezan sunt curatate zilele astea de piatra cubica "monument istoric". De cate ori am trecut pe acolo cu masina am injurat pe cei din primarie ca nu au fost in stare sa nivezele piatra aia ca sa arate si ea ca la Viena si sa nu-mi mai faca masaj la caroserie de-au ajuns sa-mi zornaie toate cele. Acum e asfalt, fara personalitate, nu foarte lin, dar nu se compara cu cosmarul pietrei cubice. Si totusi... senzatia ca ceva "vechi si bun" s-a dus si ceva "nou si prost" a venit in loc ma cuprinde de cateva zile incoace cand trec pe la Arcul de Triumf.

21 august 2010

Toma Caragiu, din nou, mereu

Nu cunosc multi actori romani care sa se fi lipit de mine "ca marca de scrisoare". Toma Caragiu este unul dintre ei... poate singurul. Pe 21 august 1925 se nastea actorul cu jocul rupt din viata lui, din trairea lui "intima si personala".

Am mai pus si voi mai pune filme despre Caragiu, acest mare (a)roman. Cui nu-i place poate sa sara, linistit, postul asta. N-a pierdut nimic... Pentru ceilalti, un citat din rolul vietii lui: "Si poate ca rasul nu e de ajuns ca sa stea in calea batjocorei, in calea salbaticiei. Poate ca mai trebuie si altceva (...) Daca vreti sa va bucurati, daca vreti sa radeti, daca vreti sa ramaneti OAMENI...."


20 august 2010

culmea grijii

Stiti care-i culmea grijii? Sa "legeni" un carut de supermaket si sa te miri de ce n-adoarme... Evident, mi s-a intamplat mie azi in Carrefour, in timp ce ma uitam la raft.

oblio


PS: Pentru cei care au deschis televizoarele prea tarziu si s-au nascut odata cu pauzele publicitare, Oblio era un personaj de desen animat cu capul normal intr-o lume de tuguiati. Si ca sa nu fie "freaky", purta tot timpul o caciula... tuguiata.

noul brand de tara

Si totusi, ce pot face EU ca nenorociri ca cea de la "maternitatea" Giulesti sa nu mai aiba loc, ca atunci cand cineva care intra intr-un spital sa nu se simta ca-n purgatoriul Dantesc ? de unde sa apuc "problema": sa omor asistentele / doctorii care se comporta mai rau decat niste animale? Sa arunc cu vitriol pe fata ministrului sanatatii? Sa plec dracului din cacatul asta de tara care distruge tot ce-i bun si unde jegurile se simt ca la ele acasa?

Niste copilasi au trebuit sa plateasca cu viata si pentru ignoranta mea si a voastra, celor care citit asta, sa nu ne amagim... Nu e DOAR vina asistentei care nu i-a supravegheat. Nu e doar vina directorului spitalului care nu a dat-o demult afara (am vazut-o la televizor - era o bovina fara scrupule, fara constiinta, fara inima...). E si vina celor care i-au dat spaga in fiecare zi, in fiecare ora ca sa-si faca meseria, si vina celor care tolereaza toate mizeriile pe care le fac neandertalienii din jurul nostru, si vina celor care (ca mine) scriu texte te miri pe unde si-si varsa naduful, dar nu s-ar da jos in viata reala sa le sparga gura tractoristilor nespalati care omoara pietoni pe Magheru (!!!!).

Suferinta parintilor a caror singur scop pe lume e sa planga dupa copilasii lor e prea mare si prea sfanta ca sa mai zica cineva ceva de ea. Dar drama noastra, a celor care am avut norocul sa scapam (de data asta!) de tragedii similare este ca in fiecare zi alimentam, "cu cuvantul, cu gandul si cu fapta" o lume care ne distruge la toate nivelurile.

Asa ca, dragii mei, suntem toti vinovati pentru cacatul asta. E-adevarat, cum ziceam in alta zi, unii mai mult decat altii; unii sunt atat de vinovati ca ar trebui sa zaca in puscarii, iar altii sa nu mai iasa pe strada de rusine... Rusine... Vorbesc de lucruri sfinte, nu?

Pentru ministrul transporturilor, oricare ar fi el, propun noul, imbunatatitul, mult mai actualul si credibilul slogan care sa slujeasca, pe veci, brandul de tara: "Romania - an accident waiting to happen".

17 august 2010

the easy way



N-am dormit deloc bine aseara. Tavalugul evenimentelor (care-mi intra pe nas, pe gura, prin urechi, in jos) nu m-au lasat sa-mi gasesc linistea nici in vise. Sunt spaime care trag de mine de dimineata pana seara; dar sunt si zile ca cea de ieri in care, cu mana mea, imi fac mai mult rau decat pot duce prizand breaking news-urile de la tv cu nenorocirile "fabricate in Romania".

Legat de nebunia de-aseara de la maternitatea Giulesti, la care ma uitam nauc in timp ce-l leganam pe Toma, prea multe nu sunt de spus: e doar un capitol (un nou nivel?) din odiseea / nebunia care se cheama Romania. E fara de cuvinte... Nesimtirea si lipsa de profesionalism a celor din spitale (in speta asistenta care trebuia sa supravegheze copiii din camera care a luat foc) si a electricienilor / celor care se ocupa de administrarea spitalului este sora cu animalitatea. Nu poti sa faci instalatie electrica intr-o maternitate in acelasi fel in care o faci la un staul de vaci...

Cred sincer ca am luat-o pe un drum gresit. Am ales calea usoara. Mereu. De parca n-ar exista maine. De parca tot ce conteaza e acum, aici, la varful degetelelor noastre... Tot ce-am construit a fost pe genunchi, din chirpici. Am facut totul in fuga vietii, pentru a satisface niste nevoi de moment. Am gresit...

16 august 2010

trei poze

Cum va ziceam, zilele astea Tomita a facut o luna. E din ce in ce mai vocal, "da din aripi", din picioare, cand nu mananca si nu doarme, plange, spre disperarea mamei lui care se intreaba daca nu cumva are copilu' ceva. Am senzatia ca deja incepe sa ne joace pe degete... Hmmm...



12 august 2010

cum stam

Ieri, Toma a fost cu noi la Medlife. Niste crampe nesuferite nu-l lasau sa se concentreze pe ce-i mai important in viata: mancatul si dormitul. Am schimbat laptele, am luat niste prafuri, niste siropuri, doar-doar nu l-o mai chinui burtica. I-am marit si doza de lapte din biberon (dar parca tot nu se satura dintr-o lovitura si burta creste vazand cu ochii!). Ca tot vorbim de crestere, Tomita sta foarte bine: are 4800 gr (3800 gr acum o luna) si 57 cm (51 cm acum o luna). Apropos, ieri baiatul meu a facut o luna! :)


10 august 2010

varza à la Humanitas

Humanitas a reeditat o carte. Si, pentru ca de 20 de ani scot carti si au experienta in asta, au decis... sa deformeze in ultimul hal fontul, pana cand, aceasta editie din "Orizonturi rosii" a ajuns de necitit. A typographic disaster!


9 august 2010

ganditorul


foto Nico

got milk?

video

tomita - din nou!

Ochii baiatului meu...

War face!!!

"Laptele! Unde-i laptele alaaaa???"

"Ce limba maaare am!"


"Heheee... :)"

despre limba romana

In cautarea lu' Malone Muistu' from tanarul-T on Vimeo.

8 august 2010

tomita face baita!



o mama

O mama, pe patul de moarte, vorbindu-i fiului.

„Măi prostule, mi-a zis, tu de ce mai stai aici? Crezi că te apreciază cineva? Crezi că ai o datorie faţă de patrie, să stai să te lupţi pentru ei? Eşti un copil prost. Ăştia fac băşcălie de tine că nu fugi. Nu uita ceva: România, de când a fost ea, a fost bleste mată să-şi alunge şi să-şi omoare cei mai buni oameni. La prima plecare, dacă ţi-or mai da drumul să ieşi din ţară, jură-mi că nu te mai întorci!"

Detalii, aici.

plimbarica prin parcul Titan

Ieri seara am "pacatuit" din nou iesind in parc. De data asta am fost cu Dan, Emi si Larisa. Caldura fooooarte mare, aglomeratie fooooarte mare, ora fooooarte tarzie (cred ca pe la 22 am ajuns acasa), dar tot e mai bine decat in casa. Ce mai conteaza ca nu adie vantul si ca transpiri la 30 grade in parc, cand te bucuri de companie placuta?







siesta de dupa masa...





foto Nico

6 august 2010

how's the weather?

De la inceputul lui 2010 nu facem decat sa discutam (cu mici intermitente) despre starea vremii. N-o sa fac jocul de cuvinte cu vremea si vremurile, dar va puteti duce cu gandul si pe-acolo. Ma gandeam azi cat de cald e; in casa, pe strada, la televizor... In martie ne tremurau nadragii de frig si inotam prin nameti ca sa ajungem la serviciu. Acum, dam contorul de curent peste cap doar-doar am avea ceva racoare in casa. Si tot cu 30+ grade in camera suntem! Cand se terminta canicula, incep inundatiile. Nici exploziile solare de alta data nu se mai numesc asa: acum le zice tsunami solar. Nu trebuie sa fii Nostradamus ca sa stii ca sfarsitul lumii vine undeva prin 2012 - 2013! Am citit asta in toate ziarele, in ultima vreme. Tot de prin ziare am mai aflat si ca specialistii au determinat ca berea slabeste (pfiuuu!!!) si ca hainele negre sunt recomandate pe caldura! Si ne mai miram ca englezii sunt atat de preocupati de discutiile despre vreme...

pozitii de dormit



3 august 2010

the kind of world you want

Presa zice: "Ii dam publicului ce vrea sa vada!". Adica, dam la stiri pe Basescu in curu' gol, la buda, radem de el o zi intreaga si facem rating pana la stele. Concluzia: publicul (care e format in majoritate din indivizi onesti, dar cu discermanat indoielnic) VREA cat mai multe trivialitati la tv. Deci, sa-i dam cacaturi cu polonicul!

Si-apoi, vine Anna Lappe, si zice asta...


Publicul vrea ce-i dai tu, stirile ProTv. Publicul nu stie ce vrea! Public exista pentru orice! Publicul e o masa amorfa de indivizi care belesc ochii cu orele la OTV, injura guvernul ca le taie salariu si bea bere cu picioarele pe masuta din sufragerie. N-ai vrea ca publicul sa-ti invete copilul sa scrie sau sa-l lasi sa-ti conduca masina...

De ce toate astea? Pentru ca este al naibii de greu sa faci o stire serioasa, care sa nu manipuleze, despre ceva care are impact asupra celor mai multi dintre receptori, pe care sa o tratezi "ca la carte" (vreo cateva ore, macar, de documentare samd). Si-atunci, aflam in fiecare zi la ce film se duce Popeasca lu' Ionescu, ce fite are Marineasca din Floreasca si alte asemenea... Pentru ca e mai usor pentru toata lumea!

1964, rumania

In 1964, Romania se promova prin filme facute de britanici si "consensul" (fie el si formal) era preferat scandalurilor (vezi povestile cu brandul de tara si anualele discutii legate de cine a luat spaga pentru a face campanii de promovare prost realizate). E-adevarat, Romania de atunci (sau Rumania cum zic in film) era privita altfel pentru ca... era altfel! Spaima occidentalilor pentru "tiganii de Romania" era inexistenta, cei care veneau in "gradina din Carpati" erau primiti bine si aveau ce vedea, in turism se auzea zgomot de bani. Click pe foto ptr film.

2 august 2010

cu tomita si matei in parc

Caldura mare, mon cher! Pai cum altfel daca la ora 22 (ora Cismigiului) erau vreo 28-29 de grade si o umiditate de faceai surfing pe aer? Noi 6 (adica noi 3 + nasii lui Tomita + Matei) am iesit la plimbare-n parc, "sa ne mai racorim". De racorit ne-am racorit cu o inghetata de la McDonalds. Am facut poze, am depanat amintiri de peste saptamana, ce mai, am fost in oras. Duminica seara Cismigiul e plin de zgomotul copiilor si al ciorilor (scuzati alaturarea). Spre deosebire de primii, ciorile n-au pampers, dar au banci...

1 august 2010

mirren sau keaton?

Am dat astazi niste poze cu Helen Mirren, o actrita pe care nu prea o stiu (dupa nume, cel putin). Cica ar fi facut niste poze foare sexy pentru New York Magazine - ea, goala, in baie. Daca va spun ca e nascuta in 1945, s-ar putea sa nu dati repede pe Google sa vedeti imaginile. Curiosii le pot vedea aici si aici.

Nu zic, e un gest de curaj / bravura sa apari in sanii goi la 60+ ani intr-o revista americana. Daca arati bine (da, Mirren arata asa) poti avea "ultima sansa" de a poza aproape nud. In fotografiile cu ea in cada actrita mi se pare cam... zgribulita. Poate nu curgea apa calda!

Mie, dintre sexagenare, imi place Diane Keaton. Parca mai frumoasa la batranete, zambetul ei mereu sexy si corpul bine conservat de-a lungul timpului + o atitudine mereu appel-ing face din ea miss 60's. Ce ziceti?