28 februarie 2009

clatitele zburatoare

Sambata seara, in familie... Ora 21 ne-a gasit cu chef de clatite. Cum tigaia cea noua ne-a facut figura si s-a dovedit a fi a piece of junk (mare atentie la ce tigai cumparati din Auchan), clatitele umplute cu dulceata de mure au inceput sa umple farfuriile. Asta pana cand inclinatia naturala spre fotografie a familiei si-a spus cuvantul...







fotografii de Petisa

26 februarie 2009

originile cocalar-ului?

Pe blogului lui Cezar, la un post despre Azur, daca tin eu bine minte, lumea a-nceput sa-si dea cu parerea despre originea cuvantului cocalar. Azi am gasit un posibil raspuns; daca nu o fi asa, sa nu dati cu pietre. Asadar...

Cocalero is a term that refers to the coca leaf growers of Peru, Bolivia and Colombia. Evo Morales, who became president of Bolivia in 2006, is a leader of the cocalero movement in that country. (Wikipedia)

o tara de prosti

Nu cred ca trebuie sa atrag eu atentia stimatului public cititor de bloage asupra fenomenului Mircea Badea, ca nu e cazul. Omul e videta de cartier, baiat de dupa blocuri, din cei care-o ard prin salile de box, dar sunt invitati si la analizele politico-economice ale prietenului Gadea de la A3. Ma rog... Il si aud pe "fenomen" cum perora la tv cat de vai de steaua lor sunt ai de-si fac blog. Acum, e si el blogger. Si se vede: boborul comenteaza de peste 2.000 de ori chiar si la un banal anunt de genul "n-am mai scris". Da, ma roade invidia... Mai bine m-ar suge!

25 februarie 2009

cine are batrani, sa-i fotografieze

Intr-un fel, tipul asta de proiect sta latent in materia cenusie a oricarui fotograf care vrea sa spuna ceva lumii. Regizorul si fotograful Andrew Zuckerman a inteles ca inteleciunea o au doar batranii, pentru ca ei au si experienta din care ea de-curge, ca seva unui copac. Ii zice proiect pentru ca, pe langa un set de potrete ale unor fete zbarcite, s-a nascut si o carte, un film de 60 de minute cu interviurile celor luminati (la propriu, dar si la figurat...) si mai ales, s-a incercat constientizarea unei specii de oameni pe cale de disparitie: inţelepţii!



Pentru ca inţelepţii sunt si darnici, cartea facuta de Dl. Zuckerman cuprinde citate demne de cartile cu pagini galbene din biblioteca bunicului. Le puteti vedea pe toate pe site-ul proiectului, la sectiunea "book". O mostra...



NB:
Pentru ca audienta este diferita, acest post apare si pe blogul EditorFoto

24 februarie 2009

piţaaaa!!!!

Costa 8 Roni, se comanda prin telefon, si e gata in 15 minute. Iti mai ia 10 minute (dus-intors) ca sa o iei... Diferenta fata de o pizza de 15 Roni? Inca o pizza!


foto Viorel

UPDATE:
Pizza e din Casa Presei Libere, undeva la intrarea de la Humanitas (langa cantina "la babe"). La 0726048990 puteti comanda...

23 februarie 2009

romania, leaganul tiganilor

O scrisoare gasita... Stiu ca sunt multe randuri, dar credeti-ma ca merita citit pana la capat. Pe cat e de trist, pe atat de adevarat! Si daca mai puteti suporta cateva adevaruri cu miros autohton, aici aveti un articol pe acceasi tema din Cotidianul.

Rusine pentru mass-media manelizata din Romania !
Date: Monday, February 23, 2009, 8:56 AM

Avelo Bahtalo Elvetia !
Rusine pentru mass-media manelizata din Romania !

Presa din Franta a inceput sa ne catalogheze tigani acum 15 ani. Presa din Italia nu ne scoate din tigani, iar elvetienii ne spun ciori si corbi. Norvegienii se plang ca sunt victime ale inselaciunilor din partea tiganilor romani care le vand cupru pe post de aur.

Toate aceste natiuni au insa un numitor comun: presa locala, ziaristii din aceste tari, isi apara conationalii, aratand cu degetul Romania, natiune care in proportie de 70% ajunge in Europa sa se identifice cu sintagma de "Tzigania" sau tara tiganilor europeni.

Cum s-a ajuns aici ? Nu discutam despre impotenta diplomatiei romanesti care, si-a facut o traditie din a fi una din cele mai, nu slabe, ci fricoase, lipsite de reactie diplomatii europene, care nu face mai nimic sa apere pozitia romanilor in lume [ in Elvetia ciorile de romani sunt striviti
in presa de o saptamana si nu exista inca nici o reactie oficiala a MAE, ca doar de aia platim taxe si impozite ], ci discutam despre faptul ca, in Romania, este poate singura situatie in care mass-media, nu numai ca nu ia apararea romanilor care tind sa fie identificati cu etnia rroma, insa promoveaza o Romanie manelista.

Discutam cu un prieten, manager la o companie elvetiana din Romania, care, pe marginea atacurilor la adresa romanilor din Elvetia, despre care am scris aici [link] mi-a transmis aceste lucruri :

"Draga Iulian, Vad si remarc, pe buna dreptate, ca romanii sunt supusi unui tir de acuzatii ingrijoratoare in Elvetia. Sincer este prima oara cand in tara mea, conationalii mei se pronunta cu asemenea agresivitate la adresa unei natiuni europene, insa, hai sa vedem cum s-a ajuns aici. Eu, stii bine, lucrez si locuiesc in Romania de 5 ani. Dragule, sunt socat de faptul ca, in presa romana, nici macar un singur ziar nu a scris editoriale de atitudine fata de linsajul mediatic la care sunteti supusi in Elvetia. Sunt surprins sa vad ca oficialii din politica voastra externa se fac ca nu vad si ca nu aud, si nu se declara, oficial, macar ingrijorati de escaladarea acestor lucruri la adresa romanilor in presa elvetiana.

Pai daca voi nu va aparati, cine sa va apere ? Stii de exemplu faptul ca, au existat luari de pozitie din partea presei germane, adica au ajuns ziaristii nemti sa-i apere pe romani, in vreme ce ziaristii vostrii nu spun nimic ? Pentru un elvetian este o chestiune ciudata, pe care o poate elucida doar traind in tara voastra. Pentru ca, sa ma ierti insa, programele voastre TV abunda de productii centrate pe imaginea tiganilor. De Revelion am vazut o chestiune groteasca, am vazut cum niste valori istorice ale romanilor, erau jucate de catre niste celebritati locale carora voi le spuneti manelisti.

Fetita mea, invata la scoala germana din Bucuresti, iar colegii ei, discuta in pauze despre aventurile unei printese in filmul Inima de Tigan. In ziarele voastre, nuntile, divorturile si viata tiganilor fac cap de afis, astfel incat intreaga imagine a tarii este construita in jurul lor, astfel incat, cum vreti sa nu fiti identificati cu ei ; adica, cultura voastra ca popor deja este asimilata de cultura tiganilor romani, si cred ca este un eveniment unic, in care o etnie fara civilizatie sa domine un intreg popor si aici ma refer la faptul ca, vina o poarta mass-media care este centrata si preocupata sa faca audienta, exacerband la maximum imaginea tiganilor, astfel incat, in mod firesc tara voastra a ajuns sa fie asimilata cu locul de bastina al tiganilor europeni."

Sinuosul drum al lebedei din Austria catre graterele faraoancelor si magraonilor a trecut invariabil prin presa romana. Iata ca aceasta goana dupa audienta, care implica scoaterea in prim-plan al non-valorilor, al manelistilor, au adus Romania la stadiul de cultura facuta sub coviltirul carutei.

Mega-productii gen Inima de Tigan sau Regina, nu trebuie sa uitam ca au avut audienta maxima de exemplu in ziua alegerilor, atunci cand ROMANII [nu rromii ] nu fost mai preocupati sa nu rateze episodul respectiv, decat sa isi exercite dreptul la vot.

Am facut aceasta paralela pentru ca, in cursul acestei dimineti am discutat telefonic cu Ambasadorul Romaniei la Berna.

Domnul Sava, s-a declarat incantat de faptul ca sunt preocupat de imaginea romanilor in Elvetia, si sincer mi s-a parut a fi un diplomat, care este plin de intentii bune, insa este cam legat de maini si de picioare. Asta pentru ca, dansul mi-a spus ca a informat MAE despre ceea ce se intampla in presa elvetiana la adresa romanilor [s-au lipit ostentativ afise infatisand ciorile de romani inclusiv pe strazile oraselor elvetiene] si asteapta o reactie a oficialilor romani. Insa, interesante sunt cifrele avansate de domnia sa, care ne demonstreaza faptul ca, Elvetia chiar era ultima tara din Europa care avea dreptul sa ne catalogheze drept ciori, si sa discute, despre un referendum care sa interzica cetatenilor romani, dreptul la libera circulatie pe teritoriul tarii lor.

Astfel pe piata muncii din Elvetia exista circa 750000 de muncitori straini, in aceasta tara posibilitatea de a muncii la negru fiind redusa. Din acesti 750000 de muncitori straini din Elvetia, doar putin peste 3900 sunt romani, adica sub un procent, astfel incat prezenta romanilor este extrem de redusa. Insa, din acesti 3900 de romani care muncesc in Elvetia, si din cauza carora nu mai au loc sa respire elvetienii, in proportie de 90 % sunt oameni de o inalta probitate profesionala si morala : manageri MBA, profesori, medici adica romani care reprezinta cu cinste tara noastra. Este evident astfel faptul ca, cel putin in cazul acestor atacuri xenofobe din presa elvetia, MAE trebuia sa intervina, pentru ca romanii se simt efectiv abandonati de toata lumea, adevarati fii ai ploii.

Un profesor roman care preda la catedra unei universtitatii din Berna imi spunea : " Am invatat la Oxford, predau de peste 20 de ani, insa nu am crezut ca o sa apuc ziua in care, la curs, studentii sa ma intrebe daca nu cumva si eu am rude tigani in familie ! Nimeni nu ne apara, nici presa romana, nici autoritatile romane, nimeni, astfel incat nu ne mai ramane decat sa ne punem cenusa in cap, sau sa renuntam pur si simplu sa mai declaram ca suntem romani ! Inainte de '89 eram priviti cu simpatie aici, noi romanii, eram considerati oameni eminenti, insa in numai 20 de ani, am ajuns sa primim in bloc eticheta de tigani. Si cum sa nu o faca, daca in presa romana nimeni nu vorbeste de romanii de succes, de romanii inteligenti, si asta pentru ca ziarul se vinde numai daca il are pe prima pagina pe Guta, Minune, etc. Eu refuz sa ma las manelizat, insa asta se pare ca este echivalent cu a renunta sa ma mai consider roman.

Tara mea se cheama Romania, nu RRomania!"

in familie


(c) fotografie de petisa

ai carte, ai parte... de carte!

AVERTISMENT: Daca aveti sub 16 ani si cititi postul asta, sfatul meu este sa apasati pe butonul ala cu luminita mica al calculatorului si sa va indreptati spre biblioteca parintilor. Sigur aveti ceva mai bun de aflat de acolo decat de la mine...

Hai sa incepem asa, ex abrupto: Radio Guerrilla, facand ea parte din RC Grup, care se stie cat de elitist e (sic!), a vazut ca la Gold FM se da lumea-n barci dupa carti / literatura si si-a zis sa o puna de-o aroganta (cum ar zice un carturar al neamului). Asa a luat nastere, din infinita intelepciune a oamenilor de litere de radio (sic 2!) campania "Cine nu citeste e prost! O preocupare Radio Guerrilla."

Si-uite-asa, ascultatorul de RG s-a trezit peste noapte cu un coi in plus fata de taranii aia de asculta Kiss FM sau Radio 21 ("cititorii nostri sunt mai destepti decat ai lor", remember?). Cand jingle-ul cu "preocuparea" nobila a postului de radio ajunge pe undele hertiene, hop, 95% dintre romani ar trebui sa se simta jigniti. Ei au din punctul asta doua optiuni* (* hai trei!): 1) sa schimbe canalul pe un post incult; 2) sa inchida radio-ul; 3) sa puna dracului mana pe o carte si sa citeasca, ca sa nu se faca de ras!

Desteptul care tocmai a luat cele 5 carti de la editura - beeeeeeepppp - (niste capodopere, sunt convins!) a raspuns la urmatoarea intrebare: in ce epopee din antichitate (!!!!!), scrisa de Homer, apare Ahile? "Aaaaa... Odiseea?"/ "Nu..." / " Iliada....!!" " Daaaa! Ai ghicit...!". Adica ar mai fi avut si o a treia varianta??? Asta da om citit, nenica...

Ca sa inchei, ca deja e lung postul. Fite nu gasesti doar la Bamboo sau pe terasele care nu primesc in parcare mai jos de Porsche Cayenne; ele sunt bine-merci si la oameni care au ras 1 + 1/2 din biblioteca din Alexandria, inainte sa se faca scrum. Daca ma apuc sa contorizez cati au devenit OAMENI fiindca au citit muuuult, cred ca nu-mi ies prea multi la socoteala!

22 februarie 2009

bătrâneţe, haine creţe

Motto: In prima jumatate a vietii, oamenii iti spun ce-ar trebui sa faci; in cealalta jumatate iti spun ce-ar fi trebuit sa faci... (Richard Needham)

In week-end-ul asta am reusit sa merg la Braila, la parintii mei. "Am reusit" fiindca incerc sa fac asta de mai bine de doua luni: ba a nins, ba n-am avut chef, ba n-au fost ei acasa... Asa ca, in timp ce televiziunile aratau nameti de zapada pe strazile romaniei de sud, eu faceam planuri de plecat din Bucuresti.

A fost frumos la BR. Poate chiar mai frumos decat ma asteptam... Ne-am plimbat prin oras si aproape ca nu l-am recunoscut: multe case vechi, mai restaurate, mai distruse, multe parasite, stand sa cada. Strazi pe care le-am batut 20 de ani, parca le vedeam pentru prima oara.

Ca niciodata, de data asta am primit vreo trei vizite (doi frati de-ai tatei si nasii mei de botez). Unul dintre cei veniti la tata, nea Antonică, are 74 de ani si parul alb-alb. Vorbeste rar si-şi poarta ascuns bine dorul de copii, plecati in Italia. Dupa un pahar de visinata, limba i se dezmorteste de-o parere si ne povesteste cum a fost la foametea din '47, pe langa care, "criza mondiala" de acum este un soi de... "nunta cu dar". Vede ca-i facem fotografii si se duce la geaca, sa-si caute portofelul. Din el scoate doua fotografii vechi, dar bine pastrate, cu bunicul meu... Tata se uita la ele si-si ascunde lacrimile dupa ochelari. Ma uit la nea' si-i absorb orice cuvant si povestire a lui; vorbeste rar si gandeste mult inainte sa rosteasca un cuvant (a trait o viata pe santiere si nu pare sa fi citit o carte pana la sfarsit, dar e plin de amintiri ca un cufar pictat...).



A doua zi, naşii mei de botez (si ai parintilor de cununie), vin cu "imparteala" (apropos, sambata asta au fost "mosii" si s-au impartit blide cu mancare, pentru morti). Dupa ce suflu in lumanare si spun un "bogdaproste" mergem la discutii, la masa. Naşul e trecut de 60 de ani, dar ochii-l mai ajuta sa citeasca "tot ce prinde in mana" (mama-l aprovizioneaza cu ziare vechi de o luna pe care le toceste citindu-le si-apoi le foloseste in batatura...). Stie multe, dar parca tot nu stie destule... cartile din biblioteca lui sunt sigur la a doua lectura. Memoria-i mai joaca feste, dar de-aia o are pe nasa langa el.

Ma gandesc la amandoi, nea Antonică si naşul meu (pe tata-l las mai la o parte, ca-i mai tinerel), si-mi aduc aminte ca "toti vor sa aiba o viata lunga, dar nimeni nu vrea sa fie batran" (nu mai stiu cine a zis-o, dar stiu ca am citit-o pe prima pagina a dilemei vechi de saptamana asta). Si-mi mai vine in minte un cantec...


traian ilea pusca si cureaua lata
Asculta mai multe audio Muzica »

15 februarie 2009

avaramu

Nu, el nu este Mishu... Daca ati vazut filme indiene pe vremea comunistilor, stiti de ce l-am numit pe pisicul asta Avaramu. Daca nu, nu... :)


14 februarie 2009

luati-le audi-urile!

Sunt un sofer de duminica (si sambata, nah...) asa ca sunt mai degraba tipul care se uita mai des la indicatorul de benzina decat la vitezometru. Azi, la semaforul de la Drept, am patit o chestie la care ma gandesc si acum, la mai bine de 10 ore...

Eu, pe banda din mijloc; in dreapta mea, ceva mai in fata, un tanar cu blugi si tricou pe o motocicleta, care se tot uita in spate, ca si cum ar verifica daca prietenii (dusmanii??) sunt dupa el. Verde! Motocicleta pleaca repede, dar nu chiar intr-o roata; in dreapta mea, un monstru de audi negru (A8 daca ma intrebati pe mine, dar nu bag mana-n foc) tot dadea semne ca vrea sa-mi taie calea si sa se duca dupa motociclist; am accelerat, a accelerat... ma uit sa vad cine ma sicaneaza... Pe singurul geam care nu are folie neagra, vad fata soferului... un tanar, cu gluga hanoracului trasa pe cap, ochelari de soare... isi musca buzele si ma injura, prinvind in fata, ca nu poate sa se duca dupa motociclist. Asta nu a durat mult... am apasat frana ca sa-l las pe nebun sa-si faca "treaba"; in a doua secunda, motorul (lui) a fost turat si bolidul de 2 tone a zburat prin fata mea, urmarind motocicleta.

Nici masina, nici demarajul si nici macar geamurile negre nu m-au pregatit pentru imaginea soferului... Spooky!

asa, da!

Emisiunea lui Gaita. La intrebarea "de ce se nasc copii ambidextri", lumea s-a inghesuit sa raspunda verzi si uscate, evident, prin balarii... Cel mai tare a fost un mosulica: "asta e din cauza ca se face multe sexe...". Asta cam asa e, tataica...

daca nu i-a dat si una n-a facut nimic...

11 februarie 2009

nicio fapta buna nu ramane nepedepsita

Povestile cu de-alde Mos Ion Roata par sa nu aiba sfarsit in RO. In timp ce eu (si altii) ma lamentez in stanga si-n dreapta ca tara asta e de tot cacatul si cat de prost o duc, "societatea civila" dintr-un sat din Bucovina imi arata cum se face treaba in tara asta.

Pe scurt: EVZ-ul a scris de "podul construit intr-o zi". Pe placuta de executie a lucrarii scria: timp de executie - 1 zi. Dupa ce podul din localitatea Marginea a fost rupt de ape vara trecuta, oamenii au fost indrumati de autoritatile locale sa-si rupa masinile in doua pe o ruta ocolitoare. De ce? Fiindca nu aveau ei chef sa repare podul (da, da... am trecut pe multe drumuri judetene pline de gropi unde le-a fost mai usor sa puna semne de "drum cu denivelari" si "max 30 la ora" decat sa asfalteze). Societatea civila din localitate (adica niste oamenii care AU VRUT sa faca ceva) au construit podul fara a mai lua in seama autoritatile pe usa carora sta mereu agatata placuta cu "nu deranjati!". Dupa numai 24 de ore de la inceperea reparatiilor, peste podul marginenilor treceau masini de pana la 2,5 tone...



Pentru ca facut ceva pentru el si vecinii lui si nu a asteptat sa-si miste hoitul primaria, unul din "capii" actiunii a fost amenintat ca risca sa stea la puscarie pana la 3 ani pentru ca nu are autorizatie constructia lor. Ce a raspuns omul: "(...) trei ani nici nu înseamnă prea mult, dacă ştiu că am făcut un bine pentru comunitate". Pai sa le dai un cap in gura javrelor ??

10 februarie 2009

ipod maniacs!

Dracia din imagine este un mixer profesionist - de radio sau discoteca (nu, nu e o plita electrica...). Nebunia cea mai mare mi se pare alta: muzica mixata nu "curge" dintr-un cd / dvd ci din... iPod! Ceea ce mi se pare un pas mare in fata... pentru nenea Steve Jobs (si un pupic pe obraz de la DJ). Cu 2116 Roni poti mixa muzica pentru tot blocul...

la racoare

9 februarie 2009

senzualitatea cartilor

"Oamenii nu sunt nici buni, nici rai..." ii spuneam Nicoletei la masa, ca un soi de avertisment la lumea-n care traim. Poate de aceea e foarte greu sa gasesti pe cineva pe care sa ti-l apropii fara sa fii, la un moment dat, dezamagit de el. The Reader, filmul la care-am ales sa ne uitam in seara asta, are un scenariu original (deh, adaptarea unei carti scrise de un neamt), fara ca povestea sa inceapa / sa se termine cu deja enervantul mesaj "dupa un caz real". Long story made short: un elev de 15 ani se indragosteste de o taxatoare care i-ar fi putut fi mama daca nu ar fi fost sexy in felul ei si nu ar fi facut dragoste atat de bine. Cu el...

Hanna Schmitz, o analfabeta care mai degraba ar muri decat sa se afle defectul ei, da la schimb noptile de amor pe lecturile "pustiului". Apoi, aflam cateva dintre pacatele tineretii ei, dar si ca "oamenii traiesc si sunt judecati dupa legi si nu dupa norme morale". Cu ce ramai dupa ce corpul te tradeaza si mintea se hraneste cu amintiri? Eteee, pe asta o aflati voi din film!

7 februarie 2009

si mai zicem ca nu se stia de criza...

"Ordinarii astia de americani... vor sa supuna lumea cu ajutorul dolarului si al dobanzilor. Or sa manance un mare cacat pan-la urma, pentru ca n-o sa le plateasca nimeni datoriiile. Si daca toate tarile din lume o sa le spuna americanilor "hai sictir!" atunci americanul o sa ramana cu buza umflata.(...) Al mai prost om din lume e americanul!"

cugetare de seara

Daca n-ai amintiri multe, inseamna ca esti inca tanar! Sau ai uitat sa-ti iei Lecitina...

cand vorba se transforma in cantec

Dumitru Farcas cantand la taragot genericul emisiunii "Tezaur folcloric", o taranca gatita calarind pe camp un murg alb*... iar eu, umbland printre picioarele mamei care calca pe masa mare, din sufragerie. Asa-mi amintesc ca ascultam muzica populara pe la 10 ani.

In seara asta am sapat dupa muzica populara cat sa umplu un CD cu melodii una si una, in principal pentru masina. Cu ajutor din partea Nicoletei, care-i stie pe interpreti de la primele acorduri, am reusit sa-mi aduc aminte ce muzica frumoasa are poporul asta. Si, ca de multe alte alte dati, mi-am mai amintit cum ne batem joc de tot ce-avem mai frumos, cum inlocuim vocile si versurile destepte ale muzicii populare cu haraiturile si mesajele infecte manelistice (si nu numai). Dar, ce ma mai mira...

Am mai realizat ca perioada comunista a fost foooaaarte potrivita pentru muzica populara si ca ea nu se va mai intoarce niciodata (vad pe la tv cateva incercari - la TVR1 - dar emisiune ca Tezaur Folcloric nu cred sa mai fie vreodata...). Din muzica lor realizezi ca romanii chiar sunt diferiti, in functie de zona in care s-au nascut: cantecele moldovenesti sunt sprintare, saltarete, cele dobrogene sunt inundate de "vin de Niculitel", dar si de "murfatlar", cele oltenesti de doruri multe, cele banatene de mandrie si omenie, iar cele ardelenesti abunda de variatiuni ale cuvantului "roman".

Toate au plecat de la o amintire, probabil din copilarie, a unei melodii din care-mi mai aminteam doar "mandra mea, draga mea..." si o voce suuuupperrbbaaa!!! Era vorba de Ileana Sararoiu...



* Bag eu seama ca emanciparea femeilor care-si cumpara genti de pe Magheru e o treaba fumata rau cand te uiti la mandra - calare! - care taie campia cat e ea de mare. Evolutie? Feminism? Multinationala? Market-plan? Pffff....

5 februarie 2009

limits? no limits...

I told you
That we could fly
'Cause we all have wings
But some of us don't know why

(INXS - Tear us apart)

2 februarie 2009

da si primeste!

In sfarsit, mi-a fost furata o idee! Eee... nu furata; mai bine spus, pusa in aplicare. Acum vreo 2 ani, cand eram in autocarul care ma aducea in Bucuresti din Sibiu, pe undeva pe Valea Oltului, mi-a venit Ideea: ce-ar fi daca as face un blog (site) unde oamenii sa ofere diferite chestii de care ei nu mai au nevoie - reviste, carti, genti, portmonee samd. Cand am ajuns acasa am si facut un blog care se chema Trokker (prietenii cred ca si-l mai amintesc...).



Din lipsa de timp si promovare, blogul cu pricina a fost un colosal... esec! Asa ca l-am inchis. Am vazut ca un site asemanator s-a deschis de curand (26 ianuarie prima postare). Da si primeste este locul pe care-o sa-l vizitez cat o sa pot de des ca sa vad ce pot lua / da. Sper sa mearga!

PS: Din activitatea de pe site, am vazut ca nu se fac livrari prin posta. That sucks daca nu esti din Bucuresti... Dar intr-un fel e normal sa nu-l impovarezi pe cel care-ti doneaza ceva cu alergatul la posta si plata coletului. "Muieti iti sunt posmagii?"

1 februarie 2009

road to guantanamo

Viorel mi-a adus un film... Road to Guantanamo este povestea unor tineri pakistanezi din Anglia care decid, in cel mai prost moment ever (imediat dupa 11 septembrie 2001) sa mearga in tara natala pentru nunta unuia dintre ei. Apoi, in prostia lor, ajung sa petreaca cateva saptamani in Afganistan pe motiv ca "au niste paini mari acolo..." (ok, si ca sa ajute... pe cine si cum... nu stiau nici ei). Hmm... Ori povestea ascunde ceva, ori oamenii au fost incredibil de prosti sa creada ca Regina si Camera Comunelor are influenta in capatul ala de lume, in care oamenii sunt cu o jumatate de treapta mai sus decat vacile! Si uite-asa, dintr-una in alta, ajung sa fie capturati de afgani si livrati drept talibani americanilor / britanicilor. Bineinteles, nici unii nu sunt umani, cu atat mai putin bine-crescuti. De aia, inchisorile improvizate din Khandahar si Guantanamo Bay, sunt pline cu nevinovati ghinionisti...

De vazut...